Ghidul angajatorilor și HR: cum oferi contribuții la contul CEI-D fără taxe salariale

1. Cadrul legal: integrarea CEI-D în art. 76 alin. (4¹) din Codul Fiscal

Prin Legea nr. 202/2026 (adoptată de Camera Deputaților ca for decizional în dosarul PL-x 545/2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 865/15.10.2026), angajatorii din România primesc un nou instrument strategic de recompensare și retenție a personalului: posibilitatea de a vira sume direct în Contul de Economii și Investiții cu regim de deductibilitate (CEI-D) al salariaților.

Din punct de vedere fiscal, sumele suportate de angajator pentru angajații proprii în conturile CEI-D urmează regimul veniturilor neimpozabile și scutite de contribuții sociale obligatorii (CAS, CASS, CAM) reglementat la Art. 76 alin. (4¹) și Art. 142 lit. aa¹) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, încadrându-se în plafonul lunar cumulat de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

2. Condițiile cumulative obligatorii pentru scutirea de taxe (ANAF)

Pentru ca departamentul financiar-contabil să aplice scutirea de impozit pe venit (10%), CAS (25%), CASS (10%) și CAM (2,25%), trebuie respectate următoarele reguli prevăzute de Legea nr. 202/2026 și Codul Fiscal:

• Exclusiv la funcția de bază: Conform textului expres al Legii nr. 202/2026, contribuțiile suportate de angajator în contul CEI-D beneficiază de tratamentul fiscal favorabil numai pentru salariații care au declarată funcția de bază la respectivul angajator.
• Respectarea plafonului cumulat de 33%: Suma tuturor beneficiilor din coșul de 33% (contribuții CEI-D, Pilonul III, abonamente medicale, servicii turistice, telemuncă etc.) nu trebuie să depășească în cursul lunii 33% din salariul de bază brut de încadrare. Ordinea includerii veniturilor în plafonul de 33% este stabilită de angajator prin regulamentul intern sau actul adițional.
• Virament direct în contul IBAN dedicat CEI-D: Suma nu se plătește în numerar salariatului, ci se transferă prin ordin de plată direct către administratorul autorizat (SSIF sau bancă) în contul CEI-D identificat pe CNP-ul angajatului.

3. Simulare CFO: mărire salarială brută vs. beneficiu în contul CEI-D

Să comparăm eficiența fiscală pentru o companie care alocă un buget suplimentar lunar de 500 lei / angajat (pentru un salariat cu salariul de bază de 10.000 lei brut, având plafon disponibil în coșul de 33%):

4. Procedura operațională în 4 pași pentru HR & salarizare (payroll)

1. Act adițional sau politică de beneficii flexibile: Includerea opțiunii „Contribuție la Contul de Economii și Investiții CEI-D (Legea nr. 202/2026)” în politica de beneficii a companiei.
2. Colectarea certificatului de cont CEI-D: Angajatul își deschide online contul CEI-D la brokerul sau banca aleasă și transmite către HR extrasul de identificare a contului (IBAN dedicat CEI-D + denumire administrator autorizat ASF/BNR).
3. Configurarea în softul de salarizare (Saga, Nexus, Charisma, SAP, DP Payroll): Maparea elementului salarial în categoria veniturilor neimpozabile în limita plafonului de 33% pentru raportarea corectă în Declarația 112 (D112).
4. Reținerea opțională din salariul angajatului: La cererea scrisă a salariatului, angajatorul poate reține pe statul de plată și contribuția individuală a angajatului către același cont CEI-D, aplicând deducerea la calculul impozitului pe venitul din salarii.

5. De ce angajații apreciază CEI-D mai mult decât fondurile clasice Pilonul III?

Într-un fond clasic de pensii facultative (Pilonul III), angajatul nu are niciun control asupra activelor în care sunt plasați banii și suportă comisioane anuale de administrare din activul net. În schimb, prin CEI-D, angajatul vede în timp real în aplicația sa de brokeraj sau mobile banking banii virați de companie și îi poate investi direct în Titluri de Stat Fidelis, ETF-uri pe indicele BET sau ETF-uri globale, cu transparență totală.

6. Întrebări frecvente pentru departamentele HR și contabilitate

7. Verificare documentară & bază legală (minim 3 surse oficiale)